În căutarea unei alternative la Canalul Suez de către calea ferată israeliană

Semnarea de către Israel a unui proiect alternativ la Canalul Suez prin construirea unei linii de cale ferată între Marea Mediterană și Marea Roșie a avut un ecou în Egipt.

Proiectul anunțat de Israel la sfârșitul lunii ianuarie pentru a conecta portul Ashdod de pe coasta mediteraneană cu calea ferată din Eliyat, pe Marea Roșie, aparent perceput ca un transport alternativ către Canalul Suez.

Egiptul câștigă 7 miliarde de dolari anual din tranzitul prin Canalul Suez.

În timp ce Israelul planifică strategic să creeze o alternativă la Canalul Suez, încearcă să dezvolte noi strategii cu îngrijorarea că guvernele care vor veni la putere în Egipt după căderea lui Mubarak vor fi îndepărtate de Israel.

Subliniind posibilitatea ca situația de securitate din Sinai să reprezinte o amenințare pentru Canalul Suez, Israel se concentrează asupra proiectului care va permite transportul a cel puțin bunuri strategice pe linia asiatică, europeană și africană, conectând Marea Mediterană la Marea Roșie cu o linie de cale ferată.

Guvernul Netenyahu susține că proiectul feroviar electric a primit răspunsuri favorabile din partea regiunii, în special celor din comerțul cu China și India.

Linia ferată lungă de 350 de kilometri care leagă Marea Mediterană și Marea Roșie va trece la 30 de kilometri sud de Tel Aviv.

Israelul nu a luat încă decizia finală a proiectului, iar proiectul nu a făcut o declarație privind costul finanțării și unde să găsească bani.

Nu există un studiu preliminar privind volumul de marfă al proiectului feroviar, dar nu este dificil să se prevadă că proiectul va fi ponderat în funcție de transport.

Presa egipteană este de acord că Israelul caută o alternativă la Canalul Suez.

Experții egipteni, pe de altă parte, au atras atenția asupra faptului că transportul feroviar este mai scump decât transportul maritim și își exprimă opinia că proiectul Israelului nu va afecta veniturile Canalului Suez.

Potrivit experților maritimi egipteni, un vas 7 poate fi transportat de către containerul 8-100, dar cu un tren care transportă containerele cu containere 150.

Argumentând că transportul feroviar de marfă costă în plus între 50 și 60 USD pe container, experții egipteni susțin că proiectul Israelului este o lucrare locală care poate fi benefică doar în țară.

Israel, pe de altă parte, calculează taxele percepute pe navă de la Canalul Suez și își propune să livreze marfa care urmează să fie transportată pe calea ferată la Marea Roșie la același cost ca și Canalul Suez.

Imediat după căderea regimului Mubarak, relațiile dintre Egipt și Israel au intrat într-o perioadă de răcire. Când Israelul a ucis 6 soldați egipteni la frontieră și protestatarii au făcut raiduri la Ambasada Israelului la Cairo, a început o tensiune vizibilă între cele două țări.

În timp ce Egiptul se pregătea să aplice la ONU cu afirmația că Israelul a folosit bogățiile subterane și supraterane ale regiunii în anii în care Israelul a invadat Sinaiul, Israel și-a cerut scuze unei țări pentru prima dată în istoria sa pentru grănicerii egipteni pe care i-a ucis.

Deși schimburile de agenți și prizonieri dintre cele două țări par să fi pus capăt tensiunii dintre Egipt și Israel, vocile care apar din Egipt conform cărora Acordul Camp David ar trebui revizuit continuă să deranjeze Israelul.

În timp ce relațiile dintre cele două țări, care păreau foarte bune în perioada Mubarak, au fost subiectul criticilor față de forțele politice care au apărut din țara post-Mubarak, Israel, ca întotdeauna, menține o abordare suspectă a Egiptului, țara principală a lumii arabe, în ciuda faptului că a avut relații diplomatice cu acesta.

Sursa: AA

Fii primul care comenteaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*