Recomandări privind gestionarea focarelor de la Consiliul științific IMM

Recomandări de gestionare a focarelor de la Consiliul științific IBB
Recomandări de gestionare a focarelor de la Consiliul științific IBB

După decizia de suspendare, Consiliul de Știință al IMM a făcut o declarație prin care amintește conducerii combaterea științifică a epidemiei, în special privind încălcările distanței sociale în Istanbul. Afirmând că anunțul de vineri a stârnirii de acces a făcut vizibile unele probleme în ceea ce privește controlul epidemiei, Consiliul de administrație a făcut următoarele recomandări: „Ar trebui să se asigure diagnosticul bolnavilor, izolarea acestora, screeningul contactelor și testarea tuturor celor care au plângeri și trebuie subliniată izolarea pacienţilor care nu necesită tratament spitalicesc. În cazul în care mobilitatea socială este restricționată, ar trebui introduse reglementări care să asigure că cei care nu au un venit regulat, cei care câștigă zilnic și cei săraci să nu devină victime. Gestionarea epidemiei necesită cooperare între agenții. Comunicarea joacă un rol cheie în managementul epidemiei și în reducerea anxietății sociale.”

Comitetul științific al IMM a subliniat că interzicerea curgătoarei de către Ministerul de Interne timp de două zile în 10 de provincii metropolitane și Zonguldak vineri, 30 aprilie, a făcut ca anumite probleme să fie vizibile în ceea ce privește controlul focarelor. S-a afirmat că, atunci când a fost anunțată curfew-ul public cu două ore înainte de ora 24:00, în noaptea când va începe interdicția, s-a observat că mulți cetățeni au apelat la locuri precum piețe, brutării și mulțimi care nu vor putea menține distanța fizică.

Comitetul științific IMM a declarat că neinformarea administratorilor orașului din provinciile în care a fost declarată interdicția nu permite armonizarea serviciilor furnizate de municipalități. Continuarea declarației conform căreia Consiliul și-a împărtășit „evaluarea și sugestiile privind gestionarea și comunicarea focarelor” este următoarea:

Deciziile ar trebui să stea pe o bază științifică

„Deciziile luate în timpul proceselor epidemice trebuie să aibă o bază științifică. Cunoașterea faptului că virusul se răspândește de la persoanele infectate și că nu există vaccin sau medicament care să-i protejeze pe cei sănătoși a concentrat strategia principală de control al epidemiei pe „taierea contactului”. Echivalentul practic al acestei strategii de control este de a detecta persoanele infectate prin efectuarea unui număr mare de teste, de a separa pe cei despre care se știe sau suspectați că sunt infectați de cei sănătoși (izolare) și de a face aranjamente pentru a reduce contactul cu restul societate pe cât posibil. Principalul obiectiv al restricției, pe care l-am văzut în unele țări, este reducerea contactului și prevenirea circulației agentului, iar perioadele aplicate pentru aceasta sunt determinate ținând cont de caracteristicile epidemiologice ale agentului, cum ar fi perioada de incubație, durata bolii și rata de răspândire. Interdicția de două zile impusă de vinerea trecută nu are loc în strategia de control a bolii și nu are nicio bază științifică. Mai mult, datorită modului în care a fost implementat, a dus la dispariția distanței fizice dintre oameni și la o posibilă creștere a răspândirii epidemiei. Într-un eveniment, cum ar fi o epidemie, în care indivizii sunt de mare îngrijorare, staționarea, care poate provoca panică, ar trebui anunțată cu atenție și cu un anumit timp de pregătire. În această etapă, restricția efectivă a mobilității comunității ar trebui menținută până când epidemia își pierde avântul. Ar trebui să se asigure că cei bolnavi sunt diagnosticați, izolarea lor, contactele sunt verificate și testele pot fi aplicate tuturor celor care au plângeri, iar izolarea pacienților care nu necesită tratament spitalicesc trebuie subliniată. În cazul în care mobilitatea socială este restricționată, ar trebui introduse reglementări care să asigure că cei care nu au un venit regulat, cei care câștigă zilnic și cei săraci să nu devină victime.

GESTIONAREA REZULTATULUI CERĂ COOPERAREA ÎNTRE INSTITUȚII

provincia Istanbul, în cazul în care mai mult de jumătate din Covidiens-19 cazuri din Turcia, are o populație de multe țări europene mai. Acest lucru arată faptul că ar trebui să existe cât mai puține greșeli în procesele de gestionare a focarelor din Istanbul.

Managementul focarelor este un proces care are ca scop controlul bolii infecțioase care provoacă epidemie și protejarea sănătății societății în acest fel, folosind cunoștințele de științe ale microbiologiei și epidemiologiei din centrul acesteia, precum și necesită aplicarea științei managementului și, de asemenea, ținând cont de caracteristicile sociologice și culturale ale societății.

Focarele sunt situații care necesită mai multă forță de muncă și resurse financiare decât cele utilizate în serviciile de rutină. În acest sens, focare similare cu dezastrele necesită cooperarea tuturor instituțiilor, inclusiv Ministerului Sănătății, Ministerului de Interne și a tuturor celorlalte instituții publice, inclusiv organizații neguvernamentale. În situații extraordinare, cooperarea între instituții va face posibilă obținerea celui mai înalt nivel de eficiență din lucrările care urmează să fie realizate în conformitate cu posibilitățile și rolurile fiecărei instituții.

Părțile la cooperare ar trebui să acopere toate elementele luptei împotriva epidemiilor, în special instituțiile și organizațiile publice. Cooperarea menționată în fața acestei epidemii devastatoare trebuie să fie o cooperare reală și puternică. Oferirea municipalităților de a participa la toate procesele epidemice din toate provinciile, în special la Istanbul, asigurarea participării la procesele de luare a deciziilor și mobilizarea posibilităților acestora este esențială pentru controlul epidemiei.

ROLUL CHEIE PENTRU COMUNICAREA COMUNICĂRII, GESTIONAREA VÂRSII ȘI REDUCEREA ANXIȚIEI SOCIALE

Comunicarea este un concept important, precum colaborarea în managementul focarelor. Așa cum a declarat Organizația Mondială a Sănătății, comunicarea cu focare ar trebui să facă parte din planul de gestionare a focarelor.

Comunicarea focarului include informații transparente și fiabile, informând societatea în mod corect despre riscuri, neprezentând riscul într-un mod mai ușor sau exagerat.

Mesajele ar trebui să fie simple și scurte, deoarece indivizii au dificultăți în a-și aminti toate informațiile, au tendința de a înțelege greșit și de a accepta corect informațiile greșite, iar persoanele tind să își continue vechile obiceiuri și tind să accepte informații care respectă valorile credinței lor.

Este important să ajungeți la informații rapide în timpul focarului. Cu toate acestea, tendința de a crede în mesajele speculative crește în lipsa informațiilor sau parțial în timpul informațiilor. Acest lucru duce de obicei la zvonuri și diseminarea bârfe a informațiilor calificate. Din aceste motive, informațiile ar trebui să fie transparente.

Un alt punct important este „incertitudinea”. Incertitudinea îngrijește indivizii și duce la decizii nerealiste. Managerii nu ar trebui să ia decizii care să crească incertitudinea. Explicarea dublei de gunoi până în ultimele 2 ore a sporit această incertitudine.

Incertitudinea are un efect mare asupra creșterii anxietății noastre în timpul procesului epidemic. Situațiile care vor crește toleranța la incertitudine sunt că managerii împărtășesc interdicția și regulile cu comunitatea într-un mod planificat și programat. Întrucât deciziile bruște, rapide și bruște provoacă pierderea controlului împreună cu incertitudinea, indivizii pot încerca să preia controlul pentru a face față anxietății și pentru a manifesta comportamente riscante pentru ei și pentru societate.

Un alt punct important al comunicării epidemice este faptul că informațiile sunt făcute de persoanele care gestionează procesul. declarația făcută de către instituțiile care guvernează izbucniri ale Ministerului Sănătății din Turcia, este un exemplu pozitiv de comunicare cu publicul, dar există încă aspecte care au nevoie de îmbunătățire.

Este adevărat că pandemia COVID-19 experimentată are mai multe efecte asupra societății decât multe alte epidemii. Singura cauză de anxietate care apare în societate nu este amenințarea transmiterii bolilor, există și dimensiuni economice și sociale ale anxietății. Având în vedere această imagine completă, ar trebui să se realizeze un proces transparent care să creeze încredere în societate, unde oamenii nu se îndoiesc de impactul și realitatea deciziilor anunțate.

Fii primul care comenteaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*